Părintele Benedict Aghioritul: Gândurile și înfruntarea lor

Ivan Aivazovski, Printre valuri

Ivan Aivazovski, Printre valuri

Cu nădejdea că vă va fi de folos pe drumul mântuirii, în lupta cu gândurile, pe care fiecare dintre noi avem a o duce, vă oferim astăzi, în ediție electronică, sfaturile Părintelui Benedict Aghioritul, cuprinse în cartea sa Gândurile și înfruntarea lor.

Cartea se află deja pe internet, în varianta scanată.

Am socotit să ajutăm la răspândirea sa și vă oferim acum varianta editată de noi, unde am inclus câteva note care dorim să fie lămuritoare pentru nevoitorii începători. Asemenea lor, ne aflăm și noi începători și am dorit să dăm mai departe învățăturile și sfaturile primite de noi înșine, spre slava lui Dumnezeu și spre mântuirea noastră, a tuturor.

Cartea poate fi descărcată aici.

Anunțuri

Duhovnicul către ucenicul său

Vă oferim cu drag o nouă carte în format electronic.

Vă dorim lectură cu folos și, mai ales, punerea în practică a sfaturilor pe care le veți afla aici.

Nădăjduim să ne fie tuturor spre mântuire.

Bunul Dumnezeu să ne ajute să ne întâlnim cu bucurie – în Rai.

Cartea poate fi descărcată de aici.

Părintele Arsenie Boca, Despre îndumnezeirea omului prin har

parintele-arsenie-bocaVoumul de față cuprinde învățături și sfaturi referitoare la înfăptuirea practică a creștinismului autentic, așa cum ne-a fost el revelat de Însuși Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat – trăirea lui Dumnezeu în inima omului sau înușirea de către om a înseși vieții lui Dumnezeu, sau îndumnezeirea[1] omului prin har, prin împărtășirea lui de viața lui Dumnezeu: „Și aceasta este viața veșnică: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis” (Ioan 17: 3).

Continuă lectura

Cuviosul Arhimandrit Sofronie, Despre rugăciune

cuv-arhim-sofronieCu ajutorul lui Dumnezeu, dăruim astăzi iubitorilor de spiritualitate ortodoxă varianta în format electronic a cărții Despre rugăciune, a Sfântului Sofronie – cum îl numesc, pe bună dreptate, părinții athoniți.

Un dar din Dar, cu bucurie și cu dragoste în Hristos, tuturor fraților noștri în Domnul.

Cartea poate fi descărcată aici.

Părintele Arsenie Boca, despre viața duhovnicească

p-arsenie-bocaViața duhovnicească are și ea o pruncie, are o vârstnicie și o deplinătate de vârstă. Prilejurile care ne vin zilnic fac dovada ce vârstă duhovnicească avem și dacă peste tot avem sau nu avem viață duhovnicească. Prilejurile vin, ca să împlinim prin ele vreun cuvânt al lui Dumnezeu. Felul cum trecem prilejurile face dovada cum suntem cu adevărat.

Pomenim cu apăs că prilejurile au mare valoare pentru sporirea vieții duhovnicești. Nici un prilej, oricare ar fi el, nu te lasă unde te-a găsit. Prilejul pierdut scade viața noastră duhovnicească, pe când prilejul câștigat sporește viața Duhului Sfânt întru noi…

Continuă lectura

Cuvânt la Acoperământul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (1 octombrie)

acoperamantul-preasfintei-nascatoare-de-dumnezeuÎn vremurile cumplite cele mai de pe urmă, când s-au înmulţit păcatele noastre, s-au înmulţit şi primejdiile asupra noastră, încât s-au împlinit cuvintele Sfântului Pavel, care zicea: „Primejdii de la tâlhari, primejdii de la rudenii, primejdii de la neamuri, primejdii în cetăţi, primejdii în pustiuri, primejdii pe mare, primejdii între fraţii cei mincinoşi” (II Cor. 11:, 26).

Când cuvintele Domnului s-au împlinit: „Că se va scula neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie şi va fi foamete şi ciumă şi cutremure pe alocuri”, când ne supără pe noi năvălirile cele de alt neam, războaiele cele dintre noi şi rănile cele purtătoare de moarte, atunci Prea Curata şi prea Binecuvântata Fecioară Maria, Maica Domnului, ne dă nouă Acoperământul spre apărare, ca din toate primejdiile să ne scape pe noi de foamete, de ciumă şi de cutremure să ne apere, de războaie şi de răni, să ne acopere şi să ne păzească pe noi sub Acoperământul său, nevătămaţi.

Continuă lectura

Cuviosul Arhimd. Sofronie: Rugăciunea Numelui lui Iisus se folosește în toate împrejurările

parintele-sofronie-saharov(…) Cu cât ne smerim mai mult întru pocăință, cu atât mai repede, rugăciunea noastră Îl dobândește pe Dumnezeu. Când pierdem însă smerenia, atunci nici un fel de fapte bune nu ne poate ajuta. Acțiunea în noi a mândriei, judecarea fraților, vrăjmășia față de aproapele – ne aruncă departe de Dumnezeu.

La Dumnezeu, trebuie să venim ca ultimii păcătoși și să ne osândim sincer întru toate. Nu trebuie să ne imaginăm nimic, nu trebuie să căutăm nimic în afară de iertare și de miluire. Aceasta trebuie să fie starea noastră interioară permanentă. Noi ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute să nu mâhnim Duhul Sfânt cu patimile noastre mârșave, să nu pricinuim niciun rău aproapelui nostru. Noi ne rugăm să dobândim adevăratul sens al poruncilor lui Hristos și să trăim în acord cu ele. Noi Îl chemăm:

Continuă lectura

Părintele Arsenie Boca: Despre cunoaşterea de sine

p-arsenie-bocaTot creştinul e dator să cunoască pe Dumnezeu, pe sine şi pe diavol.

(Sfântul Simeon Noul Teolog)

Cel ce pe sine se cunoaşte în destul se dispreţuieşte şi nu se lasă măgulit, câtuşi de puţin, de laudele oamenilor. Înfrânează-ţi dorinţa prea vie de a cunoaşte, că nu vei afla în aceasta decât o mare risipire şi tot pe atâta înşelare. Celor ce ştiu multe, lesne le vine să pară şi să treacă drept îndemânatici.

Nebun întru totul este acela care are alte gânduri decât cele privitoare la mântuirea sa.

Continuă lectura

Părintele Nicolae Steinhardt, despre iertare

p-nicolae-steinhardtSpre a vorbi cu folos despre virtutea iertării – atât de firească la oamenii din neamul românesc, mereu gata să răspundă afirmativ, ba și cu efuziune, cu mâna întinsă și un zâmbet prietenos, cuvintelor: te rog să mă ierți – se cuvine a cunoaște că ea e de patru feluri: 1. Iertarea greșiților noștri; 2. Iertarea celor cărora noi le-am greșit; 3. Iertarea de sine; 4. Iertarea păcatelor și a greșelilor de către Dumnezeu.

Reluând,:

Continuă lectura

Părintele Teofil Părăian despre Maica Domnului

maica-domnuluiAu apărut niște cărți cu viața Maicii Domnului, care nu spun mare lucru.

De ce? Pentru că Maica Domnului a fost smerită, despre Maica Domnului nu se poate spune mult. (…) De ce? Pentru că Maica Domnului, fiind smerită, n-a vrut să fie pusă în atenția oamenilor. Dorința ei a fost ca Domnul Hristos să fie pus în atenția oamenilor. (…)

Maica Domnului n-a făcut niciodată publicitate din alegerea ei, n-a făcut niciodată publicitate din ceea ce avea numai ea și ceea ce trebuia să știe ea și nu alții; ea nu s-a afișat niciodată cu curăția ei, cu fecioria ei; nu s-a afișat niciodată cu alegerea ei, nu s-a afișat niciodată cu mărețiile ei reale, ci a trăit într-un anonimat, într-o retragere totală, într-o retragere în care nu s-a pus în evidență cu nimic și nici măcar – cu retragerea.

Continuă lectura